Bokmålsordboka
høygir, høggir
noun neuter
| singular | plural | ||
|---|---|---|---|
| indefinite form | definite form | indefinite form | definite form |
| et høggir | høggiret | høggir | høggirahøggirene |
| et høygir | høygiret | høygir | høygirahøygirene |
| singular | plural | ||
|---|---|---|---|
| indefinite form | definite form | indefinite form | definite form |
| et høggir | høggiret | høggir | høggirahøggirene |
| et høygir | høygiret | høygir | høygirahøygirene |